bhagavat ghita

Precum cei nestiutori faptuiesc legati de fapte, tot asa, cel intelept, dorind binele oamenilor (faptuieste) desprins (de ele).
Krishna: Pentru mine nu mai exista nimic de infaptuit....nimic care sa trebuiasca dobandit, si totusi ma aflu in actiune.
Daca eu nu m-as afla tot timpul, neobosit in actiune, toti oamenii mi-ar urma calea.
Aceste lumi ar pieri daca eu nu (mi)-as indeplini fapta, as fi cel care face haos, as duce la pieire fiintele.

Toate faptele se indeplinesc de catre Tendintele (guna) Naturii (prakrti); cel cu Sinele tulburat de Eu gandeste: 'faptuitorul sunt eu'.
Cel care nu este legat (de fapte) gandeste: 'Tendintele actioneaza asupra Tendintelor'.

Krishna: Incredintandu-mi mie toate faptele, cu mintea la Sinele Suprem (adhyatman), fiind fara dorinte si lipsit de (gandul) 'al meu', lupta, scapat de zbuciumul indoielii.
Oamenii care urmeaza aceasta invatatura eterna .... aceia se elibereaza de fapte.

Chiar si inteleptul se poarta dupa cum ii este firea lui, fiintele isi urmeaza firea; ce-o va tine in loc?
In obiectul oricarui simt se afla patima si ura; sa nu intre sub stapanirea lor, acestea doua sunt dusmanii lui.
Legea proprie (svadharma), (chiar) cu lipsuri, este mai buna decat Legea altuia, chiar cu grija respectata; este mai bine sa pieri in legea ta proprie; Legea altuia este periculoasa.
De cine-i stapanit omul cand savarseste pacatul, desi nu-l doreste ... de parca-i tras cu forta?
Aceasta este fie dorinta, fie ura, nascuta fiecare din Tendinta 'rajas', marele devorator, marele rau, sa stii ca acesta este dusmanul aici (pe pamant).
Precum focul este invaluit de fum, ... tot asa si aceasta 'cunoastere' este invaluita de aceasta 'Tendinta'.
Ascunsa este cunoasterea celui intelept, de catre acest vesnic dusman, care sub forma dorintei ... este un foc greu de stins.
Lacasul sau sunt simturile, simtul intern si mintea; prin aceasta el tulbura pe cel intrupat, ascunzand Cunoasterea.
De aceea tu, ... stapanindu-ti dintru inceput simturile, ucide-l pe cel rau, pe cel care distruge Cunoasterea si intelegerea.
....dusmanul de care cu greu te apropii, a carui forma este dorinta.

radu gyr - n-ai desmierda

N-ai desmierda, de n-ai sti sa blestemi,
Surad numai acei care suspina,
Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost sa gemi,
De n-ai fi plans, n-ai duce-n ochi lumina.

Si daca singur rana nu-ti legai,
Cu mana ta, n-ai unge rani straine.
N-ai jindui dupa un colt de rai,
De n-ai purta un strop de iad in tine.

Ca nu te-nalti de jos pana nu cazi
Cu fruntea-n pulberea amara,
Si de re-nvii din cantecul de azi,
E c-ai murit in plansetul de-aseara.

hermes trismegistus - corpus hermeticum

    din cartea a IV-a: 'Cheia' - comentarii

Un pamantean este un zeu muritor, iar zeul ceresc este un om nemuritor.
Prin om se inteleg numai acele fiinte care sunt inzestrate cu cea mai inalta inteligenta ori constiinta spirituala, a-ti lipsi aceasta inseamna a nu fi inca om, ci numai potentialitatea unui om.
'Cheia' evita de asemenea si eroarea antropomorfismului, prin definirea Divinitatii ca nefiind in sine nici viata, nici minte, nici substanta, ci cauza acestora.
Necunoasterea lui Dumnezeu este declarata ca fiind cel mai mare rau, insa Dumnezeu nu poate fi recunoscut in fenomene sau vazut cu ochii. Cautarea trebuie intreprinsa in interior.

Multor ganditori de azi le lipseste constiinta spirituala, .... necunoscand semnificatia si potentialitatile omului, ei confunda forma cu substanta, si partea exterioara si manifesta a omului cu omul insusi, si, in consecinta, pentru a satisface aceasta parte socotesc ca este necesar ca omul s-o duca bine, indiferent cat de distrugatoare pentru autentica umanitate sunt practicile la care recurg.

martin palmer - elemente de taoism

Taoismul neaga validitatea limbajului. Chuang Tzu ofera multe exemple ale inadecvarii limbii si cunoasterii. Iata doua dintre cele mai frumoase comentarii ale sale:

" Despre Cale nu se poate gandi ca fiind, nici ca nefiind. Numind-o Cale, adoptam doar un expedient temporar.... Perfectiunea Caii si a lucrurilor - nici cuvintele, nici tacerea nu sunt capabile s-o exprime. sa nu vorbesti, nici sa nu taci - aceasta este cea mai inalta forma de discutie. "

" Odata, Chuang Chou (Chuang Tzu) a visat ca era un fluture, zburand de ici-colo fericit si facand ce voia. Nu stia ca era Chuang Chou. Dintr-o data, s-a trezit si era limpede, si fara putinta de tagada, ca era Chuang Chou. dar nu stia daca era Chuang Chou, care visase ca era fluture, sau un fluture visand ca era Chuang Chou. "