bhagavat ghita

Precum cei nestiutori faptuiesc legati de fapte, tot asa, cel intelept, dorind binele oamenilor (faptuieste) desprins (de ele).
Krishna: Pentru mine nu mai exista nimic de infaptuit....nimic care sa trebuiasca dobandit, si totusi ma aflu in actiune.
Daca eu nu m-as afla tot timpul, neobosit in actiune, toti oamenii mi-ar urma calea.
Aceste lumi ar pieri daca eu nu (mi)-as indeplini fapta, as fi cel care face haos, as duce la pieire fiintele.

Toate faptele se indeplinesc de catre Tendintele (guna) Naturii (prakrti); cel cu Sinele tulburat de Eu gandeste: 'faptuitorul sunt eu'.
Cel care nu este legat (de fapte) gandeste: 'Tendintele actioneaza asupra Tendintelor'.

Krishna: Incredintandu-mi mie toate faptele, cu mintea la Sinele Suprem (adhyatman), fiind fara dorinte si lipsit de (gandul) 'al meu', lupta, scapat de zbuciumul indoielii.
Oamenii care urmeaza aceasta invatatura eterna .... aceia se elibereaza de fapte.

Chiar si inteleptul se poarta dupa cum ii este firea lui, fiintele isi urmeaza firea; ce-o va tine in loc?
In obiectul oricarui simt se afla patima si ura; sa nu intre sub stapanirea lor, acestea doua sunt dusmanii lui.
Legea proprie (svadharma), (chiar) cu lipsuri, este mai buna decat Legea altuia, chiar cu grija respectata; este mai bine sa pieri in legea ta proprie; Legea altuia este periculoasa.
De cine-i stapanit omul cand savarseste pacatul, desi nu-l doreste ... de parca-i tras cu forta?
Aceasta este fie dorinta, fie ura, nascuta fiecare din Tendinta 'rajas', marele devorator, marele rau, sa stii ca acesta este dusmanul aici (pe pamant).
Precum focul este invaluit de fum, ... tot asa si aceasta 'cunoastere' este invaluita de aceasta 'Tendinta'.
Ascunsa este cunoasterea celui intelept, de catre acest vesnic dusman, care sub forma dorintei ... este un foc greu de stins.
Lacasul sau sunt simturile, simtul intern si mintea; prin aceasta el tulbura pe cel intrupat, ascunzand Cunoasterea.
De aceea tu, ... stapanindu-ti dintru inceput simturile, ucide-l pe cel rau, pe cel care distruge Cunoasterea si intelegerea.
....dusmanul de care cu greu te apropii, a carui forma este dorinta.

radu gyr - n-ai desmierda

N-ai desmierda, de n-ai sti sa blestemi,
Surad numai acei care suspina,
Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost sa gemi,
De n-ai fi plans, n-ai duce-n ochi lumina.

Si daca singur rana nu-ti legai,
Cu mana ta, n-ai unge rani straine.
N-ai jindui dupa un colt de rai,
De n-ai purta un strop de iad in tine.

Ca nu te-nalti de jos pana nu cazi
Cu fruntea-n pulberea amara,
Si de re-nvii din cantecul de azi,
E c-ai murit in plansetul de-aseara.

hermes trismegistus - corpus hermeticum

    din cartea a IV-a: 'Cheia' - comentarii

Un pamantean este un zeu muritor, iar zeul ceresc este un om nemuritor.
Prin om se inteleg numai acele fiinte care sunt inzestrate cu cea mai inalta inteligenta ori constiinta spirituala, a-ti lipsi aceasta inseamna a nu fi inca om, ci numai potentialitatea unui om.
'Cheia' evita de asemenea si eroarea antropomorfismului, prin definirea Divinitatii ca nefiind in sine nici viata, nici minte, nici substanta, ci cauza acestora.
Necunoasterea lui Dumnezeu este declarata ca fiind cel mai mare rau, insa Dumnezeu nu poate fi recunoscut in fenomene sau vazut cu ochii. Cautarea trebuie intreprinsa in interior.

Multor ganditori de azi le lipseste constiinta spirituala, .... necunoscand semnificatia si potentialitatile omului, ei confunda forma cu substanta, si partea exterioara si manifesta a omului cu omul insusi, si, in consecinta, pentru a satisface aceasta parte socotesc ca este necesar ca omul s-o duca bine, indiferent cat de distrugatoare pentru autentica umanitate sunt practicile la care recurg.

martin palmer - elemente de taoism

Taoismul neaga validitatea limbajului. Chuang Tzu ofera multe exemple ale inadecvarii limbii si cunoasterii. Iata doua dintre cele mai frumoase comentarii ale sale:

" Despre Cale nu se poate gandi ca fiind, nici ca nefiind. Numind-o Cale, adoptam doar un expedient temporar.... Perfectiunea Caii si a lucrurilor - nici cuvintele, nici tacerea nu sunt capabile s-o exprime. sa nu vorbesti, nici sa nu taci - aceasta este cea mai inalta forma de discutie. "

" Odata, Chuang Chou (Chuang Tzu) a visat ca era un fluture, zburand de ici-colo fericit si facand ce voia. Nu stia ca era Chuang Chou. Dintr-o data, s-a trezit si era limpede, si fara putinta de tagada, ca era Chuang Chou. dar nu stia daca era Chuang Chou, care visase ca era fluture, sau un fluture visand ca era Chuang Chou. "

carlos castaneda - povestiri despre putere

Cheia problemelor pe care le ridica perfectiunea este simtul timpului ... Nu exista supravietuitori pe acest pamant.

Un profesor trebuie sa fie onest si sa-si avertizeze discipolul ca inocenta si tihna momentului sunt doar un miraj, ca in fata lui se afla un abis fara fund si ca, o data deschisa usa, nu mai exista nici o cale de intoarcere.

Nu mai ai timp si totusi esti inconjurat de eternitate. Ce paradox pentru 'ratiunea' ta.

Ceea ce conteaza e ca luptatorul sa fie impecabil.

Increderea luptatorului nu e increderea omului obisnuit. Omul obisnuit cauta certitudine in ochii interlocutorului si ii spune incredere de sine. Luptatorul cauta perfectiunea in proprii sai ochi si ii spune simplitate. Omul obisnuit e legat de semenii sai, in timp ce luptatorul e legat doar de el insusi. Increderea in sine cere sa stii ceva sigur; simplitatea cere sa fii impecabil in actiuni si sentimente.

Nu conteaza ce dezvalui sau ce tii in tine. Tot ce facem, tot ce suntem, sta in puterea noastra personala. Daca avem destula, un singur cuvant dezvaluit ar fi suficient pentru a ne schimba viata. Dar daca nu avem destula putere personala, ne pot fi dezvaluite si cele mai importante parti de intelepciune ....

Ne aplicam diverse trucuri pentru a ne forta sa abandonam cautarea. Ca o contramasura, trebuie sa persistam in pofida tuturor barierelor si a dezamagirilor.

...reactii exagerate = in viata respectivului existau lucruri nerezolvate.

Dialogul interior este cel care ne tine legati de pamant. Lumea e asa si asa, asa si pe dincolo doar pentru ca discutam cu noi insine despre ea ca e asa. Trecerea in lumea vrajitorilor se deschide dupa ce luptatorul a invatat sa-si opreasca dialogul interior. A schimba parerea noastra despre lume este punctul crucial al vrajitorilor. Iar oprirea dialogului interior este singurul mod de realizare a acestuia. Restul e doar umplutura.

Luptatorul isi primeste sansa oricare ar fi ea, si o accepta in deplina modestie. El accepta cu modestie ceea ce este, nu ca pe o sursa de regrete, ci ca pe o provocare palpabila.

Umilinta luptatorului nu seamana cu cea a cersetorului. Luptatorul nu-si pleaca niciodata capul in fata nimanui; dar in acelasi timp nu permite nimanui sa-si plece capul in fata sa. Cersetorul cade in genunchi la scoaterea palariei si sterge podeaua in fata oricui crede el ca e mai sus decat el, dar el cere in acelasi timp ca oricine e mai mic decat el sa stearga podeaua in fata lui.
Ce sant maestri? Modestia luptatorului nu permite sa fii maestrul nimanui.

bhagavat gita

Cel care isi retrage mereu simturile de la obiectele lor, precum broasca testoasa madularele (in carapacea ei), acela are o intelepciune neclintita.

Chiar si la omul intelept care se stapaneste ... simturile framantate tarasc mintea cu forta.

In omul ce-si indreapta mereu gandul spre obiectele simturilor, se naste legatura cu ele.

Mintii coplesite de ratacirea simturilor intepepciunea ii este luata, precum corabia de vant pe ape.

Cand este noapte pentru toate fiintele, cel care se stapaneste vegheaza; cand este veghe pentru fiinte, pentru inteleptul care vede (sinele) este noapte.

Nu prin abtinere de la fapte ajunge omul la nefaptuire si nici prin renuntare la lume nu se capata desavarsirea.
Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savarseasca fapte, caci savarseste fapte fara sa vrea, prin Tendintele (guna) nascute din natura (prakrti).
Cel care stapanindu-si organele de actiune sta (nemiscat) dar isi readuce in minte
obiectele simturilor cu fiinta tulburata, aceluia i se spune prefacut.
Cel care stapanindu-si simturile cu mintea, ... , trece la yoga faptei (karmayoga) prin organele de actiune, desprins, acesta se deosebeste (de ceilalti).
Savarseste fapte prescrise! Fapta este mai buna decat nefaptuirea; n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul lipsindu-te de fapta.
Inafara celor savarsite pentru sacrificiu, restul faptelor inlantuiesc lumea; in acest scop indeplineste fapta, ..., eliberat de legaturi.

Asa a fost pusa in miscare roata; cel care nu o face sa se invarteasca (mai departe), aici (pe pamant), acela traieste zadarnic, nemernic, dedat simturilor.

Savarseste deci fapta ce trebuie facuta, mereu desprins (de ea), caci omul care faptuieste desprins ajunge la culme.

mihai eminescu - imparat si proletar

Virtutea pentru dansii, ea nu exista. Insa
V'o predica, .......

Caci voi murind in sange, ei pot sa fie mari.

Religia - o fraza de dansii inventata,
Ca cu a ei putere sa va aplece'n jug,

Cu umbre, care nu sunt, v'a 'ntunecat vederea
Si v'a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti ...

Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,
Nu-i ordinea fireasca ce ei a fi sustin;

De lege n'au nevoie - virtutea e usoara
Cand ai ce-ti trebuieste ...Iar legi sunt pentru voi
 Voua va pune lege, pedepse va masoara

Sfarmati tot ce arata mandrie si avere,
O! desbracati viata de haina-i de granit,
De purpura, de aur, de lacrimi, de urat -
Sa fie un vis numai, sa fie o parere,
Ce far' de patimi trece in timpul nesfarsit.

... Locul hienei il lua cel vorbaret,
Locul cruzimei vechie, cel lin si pismaret,
Formele se schimbara, dar raul a ramas.

Atunci va veti intoarce la vremile-aurite
Ce mitele albastre ni le soptesc ades

Chiar moartea cand va stinge lampa vietii finite,
Vi s'a parea un inger cu parul blond si des.

Va creste tot ce'n lume este menit sa creasca

In orice om o lume isi face incercarea,
Batranul Demiurgos se opinteste'n van;
In orice minte lumea isi pune intrebarea
Din nou: de unde vine si unde merge floarea
Dorintelor obscure sadite in noian?

In veci aceleasi doruri mascate cu-alta haina,
Si'n toata omenirea in veci acelasi om -
In multe forme-apare a vietii cruda taina,
Pe toti ea ii insala, la nime se distaina,
Dorinti nemarginite planand intr-un atom.

Cand stii ca visu-acesta cu moarte se sfarseste
Ca'n urma-ti raman toate astfel cum sunt, de dregi
Oricat ai drege'n lume - atunci te oboseste
Eterna alergare ... s'un gand te-ademeneste:
"Ca vis al mortii-eterne e viata lumii'ntregi "

bhagavat gita

N-a fost nici (o vreme) cand eu sa nu fi existat, sau tu, sau printii acestia; la fel, noi nu vom inceta sa existam vreodata cu totii in viitor.

Precum cel intrupat in acest (trup) trece prin copilarie, tinerete si batranete, tot asa trece (dupa moarte) si in alt trup. Cel tare nu este tulburat de aceasta.

Contactele (simturilor) cu materia sunt reci sau calde, placute sau dureroase, vin si se duc, sunt trecatoare; indura-le o Bharata.

Nu exista existenta pentru Nefiinta si nici nonexistenta pentru Fiinta; hotarul lor este vazut de catre cel care cunoaste adevarul.

Cel care stie ca acesta (cel intrupat) ucide, (ca si) cel care stie ca acesta este ucis, amandoi nu stiu; acesta nu ucide si nu este ucis.
El nu se naste si nu moare niciodata; nefiind supus devenirii (acum) nu va mai deveni (nici in viitor): cel nenascut, etern, neintrerupt, stravechi nu moare cand trupul este ucis.

Precum un om, care lepadand vesmintele invechite, ia altele noi, asa si cel intrupat, lepadand trupurile invechite, se uneste cu altele noi.

Moartea este sigura pentru cel nascut, nasterea este sigura pentru cel mort; de aceea, lucrul fiind de neinlaturat, tu nu trebuie sa te intristezi.

Cel intrupat in toate trupurile este pururi de nevatamat, o Bharata, de aceea nu trebuie sa plangi vreo fiinta.

Privind la Legea (ta) proprie (svadharma) nu trebuie sa tremuri; pentru un razboinic nu exista nimic mai bun decat lupta inscrisa in Lege.

Facnd egale fericirea cu suferinta, castigul cu pierderea, victoria cu infrangerea, fii gata de lupta; asa nu-ti vei atrage pacatul.
..........
Yoga, cunoasterea prin stapanirea careia , vei parasi lanturile faptei (karman).

Numai fapta sa-ti fie conducatoare si niciodata fructele. Sa nu ai drept temei fructul faptelor ...
Stand in yoga, indeplineste faptele, parasind legatura (fata de ele) .... fiind acelasi la reusita si la nereusita; acestei egalitati (de spirit) i se spune yoga.
Fapta este de departe mai prejos de yoga cunoasterii (buddhiyoga) .... cauta-ti refugiul in cunoastere; sunt demni de mila cei care au drept temei (al faptelor) fructul (acestora).

Cel care este desprins oriunde, care fie ca dobandeste binele sau raul, nu se bucura si nu se supara, acela are intelepciunea (prajna) neclintita.

despre reguli

     ... daca oamenii vor trai dupa formule,
         vor fi furati ...

                                                                               pictura de Sabin Balasa

carlos castaneda - cealalta realitate

"A vedea" fara a fi mai intai luptator te-ar slabi, ti-ar da o resemnare, o dorinta de retragere, corpul tau s-ar altera, pentru ca ai deveni indiferent.

Spiritul unui luptator nu e inclinat spre compromisuri si lamentari, nici spre a castiga sau a pierde, .... si fiecare lupta e ca o ultima batalie a luptatorului pe pamant; .... isi lasa spiritul sa zboare liber si limpede. Iar pe masura ce poarta lupta, stiind ca vointa lui e impecabila, luptatorul rade si rade.

Nu invatam niciodata ca lucrurile pe care le facem ca oameni sunt doar niste scuturi, si le lasam sa ne domine si sa ne ravaseasca.

Un luptator trateaza lumea drept un mister nesfarsit, iar ceea ce fac oamenii drept o nebunie fara sfarsit.

Viermii, pasarile, copacii, toate ne-ar spune multe daca am avea viteza necesara de a le prinde mesajele. Dar trebuie sa fim in relatii bune cu toate fiintele vii din lumea asta. Acesta-i motivul pentru care trebuie sa vorbim cu plantele pe care le vom omora, pentru a le cere scuze ca le ranim; acelasi lucru trebuie facut cu animalele pe care le vanam. Trebuie sa luam doar atat cat ne trebuie, altfel plantele, si animalele si viermii pe care i-am ucis, se vor intoarce impotriva noastra si ne vor provoca boli si nenoroc.

Exista trei tipuri de fiinte: cele care nu ne pot da nimic, deoarece nu au nimic de oferit; cele ce pot produce doar frica, si cele ce au daruri.
............................................
Al treilea tip de spirit exista in locuri singuratice, abandonate, locuri care sant aproape inaccesibile. Un luptator care vrea sa gaseasca una dintre aceste fiinte, trebuie sa calatoreasca foarte departe si sa fie singur.
............................................
Cand un om se afla fata in fata cu un aliat, datatorul de secrete, trebuie sa-si adune tot curajul si sa-l prinda inainte sa-l prinda aliatul pe el, sau sa-l urmareasca inainte sa-l urmareasca acesta pe el. Urmarirea trebuie facuta fara incetare, si apoi va veni lupta.

carlos castaneda - cealalta realitate

Cand luptatorul a obtinut rabdarea, se afla in drum spre vointa. Stie cum sa astepte. Moartea sta cu el pe rogojina, sunt prieteni. ... As spune ca luptatorul invata fara graba pentru ca isi asteapta vointa, si intr-o zi reuseste sa realizeze ceva, care in conditii normale ar fi cu totul imposibil de realizat.

Cand te agheti de probleme neinteresante, te infunzi. Singura problema interesanta este directia.

Intotdeauna insisti sa stii lucrurile de la inceput. Dar nu exista nici un inceput, inceputul e doar in capul tau.

Cum putem depasi o problema? Lasand-o sa se transforme in nimic.

Un luptator nu este niciodata nepregatit, si nu se grabeste niciodata. Sa intalnesti un aliat fara aceasta conditie, inseamna sa ataci un leu cu gazele tale.

Pentru a intalni un aliat, un om trebuie sa fie un luptator ireprosabil, sau aliatul se va intoarce impotriva lui si-l va distruge.

Drumul cunoasterii nu e unul fortat. Pentru a invata trebuie sa fim stimulati. Pe drumul cunoasterii ne batem intotdeauna cu ceva, evitam ceva, si acel ceva este totdeauna inexplicabil, mai mare si mai puternic decat noi. Fortele inexplicabile vor veni la tine. Omul obisnuit, in ignoranta lui, crede ca fortele acelea pot fi schimbate sau explicate; el nu stie intr-adevar cum sa faca asta, dar se asteapta ca actiunile omenirii sa le explice sau sa le schimbe mai devreme sau mai tarziu.
Vrajitorul nu se gandeste sa le explice, sau sa le schimbe, in loc de asta, invata sa foloseasca acele forte, redirectionandu-le si adaptandu-se singur la directia lor.